Încă de la apariția facebook-ului circulă mesajele tip lanț. Ele existau de mai înainte, din telefonie, poștă și emailuri, dar acum au prins amploare datorită rețelelor de socializare. Fenomenul prezintă o curiozitate anume pentru că e bazat pe comportamentul ancestral al oamenilor: zvonul, bârfa și superstiția. În anumite timpuri, aflarea locului tăinut din vârful muntelui unde crește ștevia sau face rața ouă, plus purificarea rituală ce o face vecinul tău ca să te ferească de primejdii până acolo, constituiau diferența în supraviețuire. Acum, în timpurile noastre, aceste mesaje reprezintă cancer, cuvânt scornit de utilizatori pentru o non-postare, o postare goală de conținut, falsă, risipitoare de timp și înșelătoare.
Articolul actual nu face vreo trecere în revistă și o clasificare a mesajelor tip lanț. O astfel de informație este, într-adevăr, delicioasă și se poate regăsi aici: categorii de mesaje în lanț. O să vă amintiți de mesajele umoristice, zodiacale, copii dispăruți și icoane făcătoare de minuni ce le-ați văzut în ultimul timp. Vă spun sincer, la citirea fiecărui rând eu am exclamat mintal da, îmi amintesc și de ăsta! în timp ce zâmbeam stimulat. Dar, să fim atenți: mesajele lanț sunt un cancer și trebuie evitate sau marcate ca spam. Nu de multe ori analiști de top au remarcat pe facebook că informații de real interes și de cultură se pierd în noianul de postări non-valorice și non-sens.
Eu am remarcat că mesajele tip lanț se bazează pe emoție. Vedem o poză cu o bătrânică, vai de ea, îmbrăcată în strai popular, cum vinde flori în piață. Vocea răsună imperioasă în gând: distribuie dacă nu ai uitat-o pe mama ta. Vedem o poză cu bebe mic, plin de bășici roșii pe piciorușe. Distribuie dacă vrei să scape de cancer. E un zvon. E o bârfă. E un ritual. Like-urile aduc câte două blistere de panacee, share-urile câte doi dolari pentru operația pe care numai doctorii germani dintr-o localitate exotică (de fapt, vârful dealului secret) sunt capabili să o îndeplinească. Îți aduc și ție o liniște sufletească: parcă dorul de mama ta și culpa de a nu o vizita așa de des s-au mai diminuat acum dacă i-ai dat share la poză.
Dacă îți dai concursul, supraviețuiești. Puțină empatie și și semenii din tribul tău supraviețuiesc. Cele trei entități de bază se leagă și, nu mi-ar fi mare mirarea, dacă nu chiar ocupă locuri învecinate în creier: zvonul, bârfa, supersitiția. Parcele, dar nu a destinului morții, ci destinului vieții. A jocului supraviețuirii imprimat în specia umană de ștanța sutelor de milenii.
Majoritatea dintre ele însă, false. Întrebarea, care s-a născut odată cu aceste zvonuri, este dacă sunt aceste mesaje adevărate sau măcar inofensive? Nu cumva vecina de trib e perfidă și ne imboldește să urcăm pe munte în speranță că ne pierdem viața sau să pună stăpânire pe avutul imobil? Sau bulibașa vrea să își impună superioritatea prin crearea de legi și reguli? Sau poate că nu e nimic mai mult decât o neînțelegere nevinovată la mijloc și, totodată, inofensivă. Că e doar superstiție ilogică. Dar concluzia e simplă și empirică. De multe ori am dat peste articole investigative ale unor detectivi amatori în care se demonstrează că bebelușul canceros și copilul pierdut nu există în realitate. Lumea nici măcar nu e atentă la ce distribuie, dar continuă să distribuie.
Sparge lanțul. Nu că mesajul în sine ar fi periculos. Ci pentru că e ilogic. Dacă observați mai cu atenție, site-ul care a făcut catalogarea mesajelor tip lanț este un site de profil sceptic sau ateist. Mesajele tip lanț sunt propulsionate de superstiție, deci abordarea este una logică. În era ateismului și raționalismului științific, al scepticismului științific și a logicii sănătoase, care ne salvează de la deziluzii și debusolări, trebuie să rupem lanțul.
La o postare în care se cerea... nu știu ce, se face apel la mila noastră. O solistă dintr-un cor religios are eternul cancer la ochi. Eu am trolat. Alții au căzut în plasă. Ca să vedeți gramul de atenție și judecată rațională ce îl poate avea un om. Dar nu contează. Să ne rugăm împreună. Poate supraviețuiește dacă ne rugăm cât mai mulți.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu