Se zice ca esti ceea ce ai facut in copilarie, o fi perioada aceea intre 16-23 de ani. Cartile ce le-ai citit, muzica ce ai ascultat-o, jocurile ce le-ai jucat, astea toate devin parte din tine, din cultura ta, tu devii ele. Mai incolo, la maturitate, asa cum sunt eu la cei 35 de ani ai mei, citesti, asculti si joci aceleasi jocuri de atunci. De-aia se comercializeaza si acum nostalgia in Vest: jocuri nintendo si produse gen anii 80-90. Pentru ca maturi asa ca mine care au si dau bani pe asa ceva, ba chiar mai abitir decat un pusti pe banii parintilor pe lucrurile noi.
Eu am citit Legendele Olimpului. De fapt, multi dintre intelectualii si oameni de seama de azi au inceput cu ele. De-asta exista jocuri ca God of War, bazat pe mitologia greaca.
Am o varsta, dupa cum ziceam; insa nu am citit cat trebuia si nici nu apuc sa citesc acum. Insa, am prins franturi de lumina; am prins niste idei care pot fi extrapolate ca sa imi dau seama care e continutul pe de-a intregul, cel putin sa-i dibui forma. La varsta mea nu ar mai trebui sa ma minunez, ar trebui sa fiu stapan si hotarat pe ceea ce stiu, nu sunt insa, pentru ca nu mi-am facut temele. Insa, ma impiedic de cate un crampei de zisa al vreunui Jordan Peterson, de un God of War 3 pe PS4, de un citat al vreunei statui din antichitate pe Facebook si ma minunez.
Oamenii din Antichitate nu erau prosti. Lumea, sau cel putin meltenii in general, au impresia ca erau religiosi, echivalentii babelor ce fac biserica in 4 labe, naivi sau ne-educati, nu asa ca noi, literati si cititi in Romania a celor 50% analfabeti.
In primul rand, nu erau bigoti, sau cel putin masa intelectualilor. Virgiliu isi incepe o lucrare cu ceva de genul: "prima data a aparut Cupid, care strabatea lumea zburand dintr-o parte in alta si insufletindu-i pe oameni la dragoste" - iar un critic de calitate inferioara ii reprosa, ca ortodocsii dogmatici ai nostri, ca Cupid nu are cum sa apara primul dintre zei, pentru ca au fost titanii, apoi Zeus, apoi Afrodita si de-abia s-a nascut Cupid. Dar Virgiliu vorbeste despre totul altceva acolo. Ceea ce descrie el nu este un zeu, adica un supra-om in carne si oase cu supra-puteri, o fiinta, ci un sentiment ce inraureste oamenii, ba chiar mai mult, care i-a si format ca oameni, caci ce altceva te poate impinge la dezvoltare mintala, limbaj, strategie si gandire, de la stadiul de dobitoc la cel de om? Decat asta: cum sa cuceresti femeia. Ce planuri sa faci, cum sa atragi in mreje, cum sa alergi sa agonisesti niste bani, cum sa ii vorbeste dulce si frumos. Starea de indragostit este cea mai exaltata stare pe care o simte omul in viata sa.
Corolar, Marte sau Ares, zeul razboiului - nici vorba de a fi un zeu, adica o persoana, un individ, o fiinta, ci este un sentiment colectiv, o constiinta colectiva, un imbold sufletesc ce impinge grupuri de oameni la razboi.
Toti titanii, zeii, spiritele ce te domina (daemon sau incubus) pot fi explicate prin stari sufletesti, notate si imaginate de catre oamenii antichitatii, care vorbeau, argumentau, discutau si filosofau pe seama lor, sfarsind in a pune in aplicare piese de teatru. Or, cu ce este mai diferit Holywood-ul Avengerilor si a X-menilor, cu caractere supra-omenesti, unii chiar zei greci, care descriu aventurile lor? Da, nu este aceeasi calitate si nu poti sa filosofezi pe seama lor, doar inspira sentimente pentru gloata, traiesti cu ei, ba chiar lacrimezi, iti doresti sa castige. Este acelasi lucru. Dar, repet, nu inseamna ca te inchini la ei sau chiar ca consideri ca exista in realitate, asa cum nici anticii nu credeau. Povestile se schimba usor de la un film la altul; intr-unul, in care se spune povestea lui Wolverine, Deadpool nu vorbeste si are gura cusuta; in altul, in care preamareste faptele lui Deadpool, vorbeste prea mult si ilar. Acelasi tipar de transformari usoare care se gaseste in povestirile biblice, de exemplu. Cine l-a anuntat pe Iisus ca sutasul (centurionul) are o fata bolnava? Sutasul insusi sau oamenii sai?
Apropos, aceleasi figurine poti sa le cumperi de pe Amazon sau ebay: Hulk din Avengers, Ethan Drake din Uncharted, Kratos din God of War, robotul din Metroid, Lara Croft din Tomb Raider... Dati o cautare dupa nume si puneti "figurine" la sfarsit. Nota: sunt figurine "serioase", adica nu ca oribilele big heads, sau ceva pueril, copilaresc, cartoonish: sunt bine facute, proportii anatomice, poze de atac sau aparare (asta daca nu sunt cu incheieturi sa le pui tu cum vrei), sau meditative. Cu ce sunt mai diferite decat statuile colorate ale Antichitatii? Care nu, nu erau albe si nobile, ba erau de niste culori tipatoare si kitch dupa standardele de azi.
In al doilea rand, toata chestia asta reprezenta cultura. Mi-am dat seama ca cuvantul este inteles nu tocmai bine de catre romani cand am spus unei matracuce de pe vice ca cultura romaneasca vede femeia ca pe o gospodina, mama de multi copii, umila si supusa barbatului. Ea crezuse ca cultura insemna literatura si arta. Nu. Cultura inseamna ideologie, sau, ca nu folosesc un cuvant politic, cultura inseamna religie, iar religia este cultura, dar totusi nu este un cuvant adecvat. Cultura inseamna obiceiurile si mentalitatile pe care le are o societate: ce anume face, cum isi traieste viata. Iar astea sunt transmise de la o generatia la alta, cu usoare schimbari, probabil. Nota: nu inseamna de ce face asta, poate doar cum, si nici nu se cauta vreo logica anume.
Lucrul asta este important de inteles. Nu iti explica lumea, iti explica cum sa traiesti in ea. Nu iti descrie omul, iti spune doar care om e folositor si de care sa te pazesti, deci, cum sa te manifesti in raport cu ei, dar nu este o lucrare stiintifica. Lucrul asta era perfect inteles pe atunci. De fapt, erau atat de avansati ca priveau cu dezgust si mila pe noii crestini, care chiar credeau in existenta unui nou zeu, pe cand toata lumea stia ca era doar un joc. Recent am vazut pe Facebook o postare catre un filmulet pe Youtube: este cladita crestinatatea pe o minciuna? Intrebarea este atat de inferioara incat este prosteasca brut.
Practic, sunt primele inceputuri de stiinta de comportament si psihologie: oamenii actioneaza asa din cauza astui fenomen, pe care noi il descriem ca pe o fiinta cu aceste trasaturi si cu ce aceste haine, a carui poveste este asta. Inchipuiti-va ce soc aveau anticii cand lucrarile lor colective de catalogare (taxonomie) si observare, fiecare actiune este datorita de un arhetip ce ti-a ghidat mana si mintea (amintiti-va de Smurfi: un papa Smurf, regele batran suprem, Frumoasa, Lenesul, Luptatorul, Lacomul, Mascariciul etc) intr-o singura persoana primitiva in conceptie: Dracul. Dracul le-a facut pe toate, Dracul te-a impins la asta. Iar mai apoi, intreaga arhitectura de titani, fortele colosale ale naturii, ingenunchiate de zei, fortele supranaturale umane, care sunt de tranzitie, mai apropiate de oameni, cat si alte mici zei / duhuri, care te stapanesc, le-a pus in ordine; omul a facut ordine, a luptat impotriva haosului naturii, si a cladit civilizatia. Si toate acestea cumulate intr-unul singur: Dumenzeu. Un fel de papa Smurf, dar care ii are pe toti intrunul. Simplificare primitiva, odioasa, ignoranta, facuta de mase pe gustul ei, ce socase lumea buna pe atunci, intocmai cum o persoana ce vine acum si vorbeste despre feminism, BLM sau rasism institutional este vazut ca un decelebrat. Dar, asa cum ziceam, crestinismul s-a dovedit a deveni mina de filosofie la randul lui. A avut petele lui murdare, dar, totusi, a functionat. A devenit politeist cu sfinti ce te ajuta intr-un anumita problema, fiecare problema cu sfantul lui. Dracii si ingerii au fost catalogati in cercuri si triade, in vami ceresti samd. Iisus a devenit spiritul de sacrificiu de tine pentru altii.
Crestinismul a devenit o mina de sapat cu mintea; au fost avansari, chiar tehnologice, desi toata lumea le ingroapa sub "Evul Mediu", ca o etapa intermediara intre cele doua civilizatii, Antica si Renasterea. De fapt, a fost mai degraba selectiv la populatii, pana ce incet incet s-au rafinat indeajuns incat sa gaseasca semnificatii si in Crestinism.
Religia (sau cultura) nu este ceva ce trebuie sa aiba vreo explicatie logica sau rationala, sau daca exista vreun ritual care a avut, desigur, toate trebuie sa fi avut, vreun inteles, si l-a pierdut (cum este oul si iepurele de Pasti sau sacrificarea iedului/mielului). Ci este ceva pe care tot poti filosofa la nesfarsit, descoperind noi intelesuri zi de zi, decriptand noi semnificatii ale vietii in fiecare duminica. Iar Crestinismul, doldora de elemente paganesti ce dateaza de mii de ani, poate zeci de mii de ani, este o mina de aur pentru asa ceva.
Da, numerele crestine au cazut la fund, lumea s-a declarat atee, si ce s-a intamplat? Acum o ard pe alta cultura, sau ideologie, cea a SJW (justitiarului social), care iti suna firma angajatoare si te pareste ca ai spus ceva rasist pe Facebook si trebuie sa fii dat afara, a protestatarului de la BLM sau a feministei, ce protesteaza pentru ceva complet absurd, fara logica, fara ratiune, pentru un cioroi infractor mort de la o supradoza care e declarat erou sau a unei inchipuite legi anti-avort care nu afecteaza nici 0.1% din populatia feminina... Tocmai! Pentru ca nu au nevoie de sens. Transexualii, rasismul institutional - o alta scorneala fictiva - nu au sens, dar asta nu inseamna ca nu poti activa (adica actiona) in numele lor, la fel cum crestinii timpurii vroiau sa fie martiri, fara sa inteleaga absolut de loc de ce, doar "simteau" asta. La fel cum Suedia si alte tari europene "simt" sa se sinucida, orbis, la nivel subconstiental, primind in masa scursuri din Orientul Mijlociu, violatori, criminali, sub-oameni.
Iar acum s-a trecut la alt nivel, fix asa cum mi-a strigat un coleg de serviciu cand i-am explicat cum se jongleaza cu numarul de morti de Covid, caci, din punctul meu de vedere, nu poti sa declari un om de 80 de ani ca a murit de Covid. A murit de batranete, dar nu de Covid, avand in vedere ca average-ul este undeva la 72 de ani. Ce nu intelegi, este stiinta! It's science! Un fel de "cum sa nu iti placa manelele, inseamna ca ma-ta te-a facut prost daca nu iti plac manelele" - al nostru, ceva dogmatic, religios, adica fix inversul mentalitatii stiintifice, caci cu ce este mai diferit asta decat "ce nu intelegi, este Dumnezeu!" al evului mediu, in care ardeau pe rug vrajitoare sau practicanti ai vechii religii. "Stiinta" aceea a cercetatorilor platiti sa produca experimente doar pe nisa in care iti arata beneficiile produsului, nu si efectele secundare...
Practic, o religie inlocuieste pe alta religie, iar asta nu se face fara zgarieturi, fara oameni fortati sa se conforme, sa nu fie facuti in paria, dati afara de la locul de munca, etc. Tulburator este ca in absenta crestinismului, deci a unei ideologii, ba chiar... marxismul este vazut ca pe o optiune complet in regula, ceea ce este socant.
O sa fac mediocritatea sa dau un truism: ceea ce incercam noi acum deja s-a incercat si esuat in trecut. Este adevarat. Pe mine ce ma socheaza este discontinuitatea profunda dintre azi si Antichitate. Nu mai invatam latina la scoala, fabulele lui Esop, legendele Olimpului. Nu mai avem teatru antic. Nu mai citeste / asculta nimeni pe antici. Nu se pune problema ca "nu mai producem nimic", pentru ca producem, nu zic nu; nu, trecutul nu este spatiul magic in care toate lucrurile bune se intamplau. Doar ca... oamenii nu pot sa traiasca fara ea. E fix cum a zis Iisus: omul se hraneste si cu altceva in afara de mancare. Vrei, nu vrei, trebuie sa te hranesti cu cultura; iar ceea ce nu-si da nimeni seama este ca anticii aveau o cultura comparabila daca nu chiar superioara noua. Haide sa zicem egala. Nu avem nevoie de sexisme si rasisme si discriminisme; haide sa "revert back to monke". Exista in trecut de toate pentru toti, ca doar de-aia producem filme si jocuri video cu Troia, Germania Nazista sau Mafia anilor 30 din America. Sau cu piratii din Caraibe.
Daca as vrea sa produc un singur lucru in viata, unul singur, un fel de "indeplineste-mi o dorinta", ar fi sa explic Crestinatatea in fiecare punct, un fel de carte de capatai pentru o noua, dar totusi aceeasi, religie-cult. Uite, facem asta pentru ca motiv. Un fel de crestinism rational, logic, modern, bazat pe psihologie si teoria evolutiei si inspirat si din mitologii diverse. O religie si pentru... atei. Ce diferenta imensa este intre maimuta de mai jos, descendenta a grecilor, si insasi grecii antici, care scorneau mituri cu firul Ariadnei, explicat de mine aici, care era inchipuirea dilemei de a intelege femeia ce a stat la nasterea omului din bestie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu