Inca un interviu reusit, adica non-sentimental si cvasi-obiectiv. Nu il cunosc pe om, Balazs Ablonczy, dar banuiesc ca e un fel de Lucian Boia al ungurilor, un demistificator si un impaciuitor, probabil urat de jumatate de nationali si iubit de cealalalta, caci nu se mai poate altcumva in timpurile noastre.
As vrea sa adaug niste comentarii asupra raspunsurilor lui; imi cer scuze daca sunt non-sentimentale si ele, caci, la romani, nu se face istorie, se face nationalism si apologetica. Meltenii se asteapta la lupte, la i-a inchis gura si i-a zis-o bine, l-a facut din vorbe, fara a mai tine seama de argumente sau dovezi arheologice. Caci, sa nu uitam, stimabilul ramane totusi un... ungur, iar parul, pielea si ochii aia piezis de nuante intunecate zugravescu-i originile nobiliare, turco-mongole, similare cu ale oltenilor nostri. Asa ca nu ne putem astepta la aceeasi sinceritate absoluta si obiectivism pe care il dau dovada eu, bozgorologul certificat la dispozitia d-voastra.
Europa Liberă: De ce e Transilvania atât de importantă pentru maghiari?
Balázs Ablonczy: Pe de o parte pentru că până în secolele XVI-XVII, Principatul Transilvaniei şi-a dobândit o imagine (parţial în mod just) de păstrătoare a culturii maghiare şi un loc de refugiu pentru protestanţii cu rol cheie în fundamentarea dreptului la religie şi, în consecinţă, în crearea limbii şi identităţii maghiare moderne...
Ungurii sunt, asa cum zicea pe buna dreptate Dan Alexe, popor mic, intocmai ca romanii. Natiuni mici, sovaielnice, care nu au istoric si incearca, pe dibuite, sa-si formeze un mit national, o istorie. Problema ungurilor din Ungaria este ca zona in care ei au venit era deja populata, ba mai mult decat Transilvania, care era impadurita, implicit, greu de strabatut / greu de infiintat sate. Toate orasele din Panonia au deja istoric ca fiind fondate / ridicate de popoare slavice si germanice sau central-europene in general.
In Ungaria exista chiar un mini-coloseum lasat de la vechii romani, insa nu ii vezi pe unguri revendicandu-si origine de legionari ca romanii care nu au nimic! Pana si Timisoara, Oradea, Satu Mare, ca majoritatea oraselor din vestul Transilvaniei, chiar daca au devenit maghiare aproape complet cu timpul, au in originea lor un element strain, slavic sau germanic, insa nu chiar asa de lamurit ca in campia panonica.
Ce fac popoarele mici, fara istorie, nesigure pe ele? Pai, inventeaza. Romanii se declara stramosi ai dacilor si romanilor. Ungurii, nemaiputand revendica ridicarea oraselor panonice, si-au mutat privirile in Transilvania. Originea oraselor de aici este mai neclara, mai obscura; romanii si le declara ale lor, dar nici vorba. Din cauza asta este Transilvania atat de importanta pentru maghiari: este un asset, un obiect de fala in istoria construita de maghiari: ei au "fondat" orasele transilvanene, ca si cum un popor nomad s-ar fi dat jos de pe cal si s-ar fi apucat de construit turnuri din caramida si au infiintat bresle mestesugaresti dintr-o data.
Realitatea este diferita: orasele si satele au fost cladite de slavi si germani (austrieci / sasi / saxoni etc). Emigrantii maghiari depasindu-i pe oraseni, s-a intamplat fix ceea ce s-a intamplat cu Targu-Mures-ul pe vremea comunistilor: populatia de unguri nu a scazut, nici nu a fost mutata in alta parte cum delireaza nationalistii maghiari, a crescut la fel, doar ca nu a putut tine pasul cu valurile de "muie, fraiere" venite de la sate. Sa zicem ca avea 17,000 de locuitori acum 100 de ani (cifre inexacte); acel numar reprezenta un oras bine pus pe picioare pe atunci. Orasul a crescut, populatia a crescut, dar acum sunt 170,000 de locuitori, un numar ce reprezinta, la fel, un oras bine pus pe picioare in timpurile noastre. Dar daca inainte erau 90% maghiari, acum sunt 40% maghiari; nu a plecat nimeni din oras, doar ca au venit mai multi romani de la sate decat unguri. A crescut datorita imigratiei, nu natalitatii naturale, la fel cum America pe masura ce tot creste devine tot mai latina.
Aceleasi lucru s-a intamplat si in trecut: orase construite de altii au inceput sa fie locuite, incet incet, de maghiari. Nu a scos ungurul pe neamt afara din oras; ci incet, i-a preluat jobul, i-a preluat institutiile si organizarea. Romanul cioban, educat si civilizat mai greu, nu a reusit sa o faca mai repede, decat doar in secolele 18-19-20, ceea ce este extrem de tardiv. Romanul s-a multumit cu casa lui de la poalele muntilor, nu a fost pe drumuri, ca emigrantul ungur sau neamt, acolo s-a nascut, acolo a trait, acolo a murit, netrebuindu-i lui civilizatie sau alte socoteli. Emanciparea romanilor cat si migratia lor se datoreaza doar din cauza presiunilor exterioare, deci, ca navalirea unor armate si impingerea lor mai departe, insasi scolarizarea lor incepe in Ardeal, doar ca contra a amenintarii agresive a Ungariei Mari.
Astfel, romanii nu pot sa revendice orasele transilvanene (poate in afara de Alba Iulia si alte localitati imprejur), insa, Balazs, a avut dreptate: ungurii le pot, dar totusi nu chiar le pot, de-aia a si mentionat partial just, dar oricum ar fi, face parte din istoria Ungariei. Nu poti revendica Budapesta construita si locuita de austrieci, ca mai toate localitatile din Ungaria; insa, in schimb, poti revendica Timisoara si Oradea, locuite de cateva secole de unguri, unde germanicii nu au avut atata influenta in revendicarea fondarii lor, iar romanii nici atat.
...Şi, nu în ultimul rând, concepţia creării statului maghiar naţional, în secolul al XIX-lea, este strâns legată şi de Ţinutul Secuiesc ca regiune pur maghiară şi simbol al bastionului estic de apărare a maghiarimii, ceea ce a consolidat imaginea Transilvaniei în sfera publică”.
Pe sleau, aici apare problema unei reguni intr-adevar majoritar maghiarofone: Secuimea, care este in centrul Transilvaniei Romanesti. Istoricul o zice bine. Nu discutam pe subiect, caci problema este fara solutie, ca atatea multe altele. Da, este o enclava istorica de alti oameni ramasi acolo. Timpurile s-au schimbat si ei s-au trezit sub alta tara. Nu mai poti da inapoi sau schimba granitele sau a o declara tara insasi, pentru ca nu are vechime administrativa nici ea. Secuii sunt un fel de... romani, fara armata, fara scris, fara limba proprie, doar scorneli imitative si nostalgice.
Europa Liberă: După toate cercetările pe care le-ați făcut în legătură cu perioada Tratatului de la Trianon, care sunt cele mai interesante lucruri de care v-ați lovit?
Balázs Ablonczy: „În cadrul grupului de cercetare eu mă ocup de problema refugiaților şi, în mod evident, m-a incitat descoperirea istoriei unor cartiere budapestane de refugiaţi, de mult uitate, dar cercetările noastre desfăşurate la Alba Iulia mi-au schimbat puţin viziunea despre procesul migrării, despre rolul clasei de mijloc româneşti autohtone şi în special despre lichidarea de după 1945 a marii generaţii constructoare a naţiunii”.
Balazs dovedeste ca este om de stiinta si nu politician; or, un politician, mai ales ungur, implicit parsiv, nu s-ar dezminti niciodata cu o asemenea naivitate ca el. De fapt, acest raspuns este cel mai surprinzator si senzational al intreg articolului. Se da de gol de mai multe ori:
- cartierul budapestan de refugiati neaga ideea unei rase pure, ariene, nobile de unguri cu care a fost obisnuit timp de 12 ani in sistemul educational maghiar, cat si in familie, caci maghiarii, ca si romanii, sunt un popor fara vechime, implicit, format din mai multe popoare puse la un loc si vorbind aceeasi limba
- procesul migrarii cercetat la Alba Iulia - de buna seama, stimabilul domn se ocupa de migratia vlahilor de la sud de Dunare in Ardeal pentru beneficiile acordate de gloriosul regat maghiar care era deja infiintat si zbarnaia. Caci toti ungurii cred si studiaza aceasta teorie a originii romanilor, fara doar si poate, cu asta sunt indoctrinati. In schimb, pe partea practica, cand merge in Tara Motilor si descopera cateva tone de dovezi arheologice de pe vremea romanilor, minele milenare, cat si localnici blonzi cu ochi albastri, intre care nu exista diferente vizibile fata de un ungur (mai corect spus, fata de un central-european), care de buna seama nu sunt balcanici si nici nu au emigrat de la sud de Dunare, are de ales intre doua optiuni: sa spuna ca taranul cand vede o girafa asa ceva nu exista! sau... sa-si schimbe preconceptia ca romanii sunt emigranti din alta parte. Sau, poate sa vina cu aiureli nationaliste cum ca ar fi fost unguri romanizati.
- rolul clasei de mijloc romanesti autohtone - interesanta combinatie de cuvinte: adica existau romani autohtoni, adica neveniti de la sud de Dunare asa cum a invatat la el in scoala ungureasca, dar nu numai atat! Nu erau tarani sau iobagi, ba chiar erau oameni cu stare, civilizati, unii nobili, un contrast naucitor cu imaginea taranului cu parul nepieptanat, venit cu furca si coasa la taiat unguri, de care era informat de colegii de breasla. Erau autohtoni! Auzi ce zice. Soc pentru un ungur.
- marea generatie constructoare a natiune, iarasi, ca la punctul 3, reprezinta acelasi soc al ungurului cuprins de preconceptii care da fata cu realitatea, acelasi soc pe care Marko Bela, in interviul sau, l-a avut cand s-a mutat in Bucuresti. El crezuse ca politica romaneasca era ceva inferior, balcanic, civilizatiei europene; insa, descoperind tot mai mult portitele, cheitele si dedesubturile lor alunecoase intelese ca dimensiunea e la fel de complexa, doar ca putin mai diferita. In acest caz, da, a fost vorba de tarani instariti declarati chiaburi si de intelectuali declarati ca inamicii natiunii fata de dictatura stalinista. Nu prea poti sa dai vina pe romani, ce sa faci? N-ai ce sa faci, rusul e aproape, cere de baut si i s-a sculat si pula de 12 cm, o vrea si pe nevasta-ta, iar arma ii e incarcata si o tine pe masa.
Europa Liberă: Ar mai fi fost românii din Imperiul Austro-Ungar nemulțumiți dacă federalizarea era făcută înainte de Primul Război Mondial?
Balázs Ablonczy: „Pentru funcţionarea unei asemenea structuri federative ar fi fost nevoie, evident, de cooperarea elitelor naţiunilor implicate. Marea întrebare este dacă ar fi prevalat ideea cooperării ori cea a secesiunii? Dacă am fi vrut ca aceste structuri federative să fie funcţionale, am fi avut nevoie de timp, ceea ce nu aveam la dispoziţie”.
In sfarsit, avem parte de o marlanie, insa a durat ceva vreme, nu a fost instant, ca de obicei. Nu avem de-a face cu o istoric get-beget, domnul este mai sincer, mai naiv si putin mai educat decat un unguri get-beget. Intrebarea pusa de Europa Libera este buna, insa prea simplista: caci cum ar fi fost cu ungurii din Imperiul Austro-Ungar? Ar fi fost multumiti sau nu? Iar minciuna, insa imi rezum dreptul de a gresi, poate ca o fost o naivitate, este omisiunea ca ungurii visau si doreau Ungaria Mare, aia fara minoritati in ea, si asta de secole, ba chiar luptasera impotriva Austriei sa-si recapete "independenta". Asta este un fapt certificat de numeroase tratative, discursuri politice, interviuri, raportari la valori si de maghiarizari fortate, mici deportari si colonizari. Si nu este doar in conflictul romano-maghiar, este si cu slovaci, cu sarbi, cu ucrainieni si cu literalmente orice vecin.
Ungurii au spus clar si au spus-o raspicat preponderent in istorie: aici este Ungaria, nu Transilvania autonoma, noi suntem unguri, noi ne unim cu Ungaria. Romanii, la fel, speriindu-se de acest pericol, au spus repede ca aici este Romania, nu Ungaria, noi suntem romani, afara cu ungurii, sa mearga inapoi in Ungaria, daca tot vor Ungarie. De aici vine vorba: "pleaca in Ungaria", aici este intelesul ei: caci, istoric, de secole, ungurul ardelean nu a inteles si nici nu a acceptat ideea ca ar fi cu ceva mai diferit decat ungurul ungur; el tot ungur s-a considerat, facand parte din Regatul Mitic Ungar, care reuneste toti ungurii de orice forma, fie bruneti mongoli, fie blonzi germanici sau slavici, sub acelasi cort.
Balazs are dreptate: ar fi trebuit sa cooperam; stim insa ca nu se pune vorba de "secesiune", asa cum in naivitatea sa speculeaza, dat fiind ca Transilvania ori este a Ungariei ori a Romaniei; si ca am fi avut nevoie de timp, ceea ce nu aveam la dispozitie. Iar pe deasupra, ungurii au fost exclusivi din start; asta a inrautatit si grabit toate cele 3 lucruri de mai sus. Asta a incheiat orice discutie, orice negociere; Transilvania trebuia sa apartina cuiva, nicidecum sa se auto-guverneze, iar asta cat mai urgent, ca nu cumva celalalt sa puna laba pe ea.
Europa Liberă: Credeți că minoritatea maghiară din România a primit ceea ce i s-a promis la Alba Iulia în 1918?
Balázs Ablonczy: „Întrebarea este care a fost promisiunea? Constat că hotărârile au fost deopotrivă un mesaj al elitei româneşti din Transilvania către Bucureşti despre condiţiile unirii, precum şi un mesaj de propagandă către lumea întreagă şi către conferinţa de pace.
Aici este o intrebare mai criptica care trebuie lamurita si este lamurita asa: nationalistii maghiari cer "drepturile promise" de Adunarea de la Alba Iulia in 1918, Declaratia este pe wikipedia, iar punctul buclucas este numarul unu, care este asa:
Deplină libertate națională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra și judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său și fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare și la guvernarea țării în proporție cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
iar asta se potriveste intocmai cu tipatele asupritilor din ziua de azi din Secuime: cum ca ei nu se pot administra in limba lor: in primarii, in sali de judecata etc. Caci, chiar daca limba de facto este maghiara, ca doar nu au innebunit functionarii de-acolo, in procentaj 100% de etnie maghiara, sa vorbeasca intre ei romaneste, pe documente oficiale, inscrisuri, intrebari oficiale (cel care te intreaba la cununie daca vrei sa iei in casatorie pe zdreanta ta), toate trebuie sa fie in limba romana.
Asadar, acest lucru este perceput ca o "promisiune" data de romani, care deveneau stapani, cum ar veni, etnicilor maghiari (si altii). Insa, Balazs o taie din scurt, nu joaca cartea naiva a nationalismului decelebrat, si o spune foarte elocvent: nu a fost vorba de nicio promisiune acolo. Ba chiar, mai incolo, ne si lamureste de ce.
În ce priveşte naţionalităţile, au promis doar – aproape cuvânt cu cuvânt – ceea ce au cerut memorandiştii şi mişcarea naţională românească în Ungaria dualistă. Lege însă a devenit doar punctul unu, dezamăgindu-i profund pe Maniu şi pe alţii. De altfel, în hotărâri erau mult mai multe puncte pe teme sociale şi funciare: este indubitabil ce îi interesa mai mult pe ţăranii zgribuliţi de frig de pe Câmpia lui Horea.
Adica era vorba de niste tarani care tocmai se emancipasera, care dorea ei drepturi pentru ei, nici vorba de o stapanire cu traditie de organizare, care este deja avansata de acel punct de baza, al drepturilor, si sa mentioneze si cum se va structura si organiza, in special in ce priveste pe minoritati. Practic, taranul roman, lesinat de foame, nu are treaba cu ce se vorbea in saloanele de oras, pe el il interesa painea si branza, sa poata sa cumpere si niste sapun sa se spele pe cur si niste haine de la oras, sa ii arate copiii sai ca si ale orasenilor. Dar nici vorba de o organizare avansata, de uite cum vom face si cu voi, de fapt, asta s-a conchis simplu: le dam si celorlalti ce vrem noi! Acest raspuns este pe locul 2 in senzatie, bravo, nene, ai nimerit-o, si chiar bine, fara sa vii cu nationalisme iritante.
Nota bene: deşi Hotărârile prevedeau şi drept de vot pentru femei, nici acest lucru nu s-a legiferat decât cu două decenii mai târziu”.
Iar aici, domnul nostru ne da si un exemplu. Nu ca sa dea cu parul, doar sa enunteze in mod realist si obiectiv ce se petrecea: exista o discrepanta intre ce se zicea acolo si aplicatia zicerilor, iar toata lumea de atunci era constienta de acest lucru. Romanii "castigasera", cum ar veni, pe fundalul Ungariei batuta mar de puterile europene, iar acum sarbatorisera impaciutor acest lucru, un fel de "va fi mai bine pentru toti, indiferent de natie, chiar daca noi suntem natia castigatoare, haide sa vorbim despre pamanturi si turme de oi acum".
Europa Liberă: S-ar putea pune pe o balanță istorică păcatele românilor vs. păcatele maghiarilor? Care ar fi cele mai grave?
Balázs Ablonczy: „Nu cred că acest lucru este treaba istoricului şi nu cred că o astfel de cântărire ar fi viabilă în prelucrarea trecutului”.
Aici apare marsavia a doua, insa cu mult echilibrata de o abordare onorabila la subiect. Corect ar fi fost: nu este treaba istoricului roman sau maghiar si rezutatele prelucrarii trecutului nu ar fi viabile in convietuirea de azi. La fel cum nici SRI nu dezvaluie ce s-a intamplat in Targu Mures in 1990, din motive lesne de inteles: ar intarata mai mult oamenii impotriva celuilalt. Insa tocmai, ca este treaba istoricului sa cerceteze fix aceste chestiuni, insa sa nu faca din istorie, disciplina stiintifica, la fel cum Balazs a inteles-o corect, un manual de istorie ce se preda la scoala, adica un fel de patriotism, nationalism. Istoria nu este patriotism pentru ca nu are nimic de-a face cu sentimentele omului. Si ca sa va dau si solutia la dilema, desi nu as vrea, pentru ca asta e boala romanului, sa dea sfaturi, uite ce e: britanicii sunt cei mai sinceri oameni in ce priveste istoria; au intelectuali, sunt pasionati de istorie, au academie; ia puneti fiecare milionul de euro pe masa, chemati o echipa de cercetare de 10-20 de oameni, puneti-le la dispozitie arhivele si toate documentele secrete, iar rezultatul publicati-l pe un website, faceti si un documentar. Pentru ca asta este istoria: cercetare, studiere, invatare, si nu pentru ca "sa se faca dreptate", ci din simplu interes, din curiozitate.
Ar fi "viabil" acest lucru? Nu stim. Cert este ca istoricul nostru, nu chiar asa de subiectiv ca ceilalti care practica un nationalism decelebrat, stie clar ca au existat pacate din partea maghiarilor, ba chiar initieri de genocid, asa ca practica neutralitatea. Insa, marsavia este iarasi o omisiune: in toata istoria maghiarilor romanii se prezinta ca niste brute brusc veniti pe omor, cu furca si securea, de undeva de la sudul Dunarii, in timp ce ei nu au facut nimic gresit, de fapt, nici nu stiu de ce ar fi romanii atat de suparati, ei construisera civilizatii europene la ei acasa. Asta se invata la scoala, in familie, atat in Transilvania, atat in Ungaria. Romanii au avut ceva cu ungurii. Romanii sunt primitivi. Romanii nu sunt europeni ca ei. Si ar fi putut lesne renunta la neutralitate si sa spuna o parte din adevar, cu riscul pierderii fan-clubului: ungurii au initiat niste campanii impotriva romanilor, romanii le-au dat inapoi, nu face cinste nimanui, ambii am gresit, iar in prezent ungurii invata in scoli cum ca ei ar fi fost nevinovati, iar romanii intotdeauna cei blamabili, mai ales ca au venit de undeva de la sud de Dunare in Ardeal. Lucrurile astea sunt discreditabile in fata europenilor, adevaratilor europeni, cei vestici si sunt percepute ca niste popoare balcanice mongoliene se cearta si se bat cine este mai european. Nu face cinste nimanui, repet...
Europa Liberă: Credeți că Transilvania ar fi putut rămâne în interiorul Ungariei în 1918, dacă la negocieri reprezentanții Budapestei cedau mai repede în fața cererilor liderilor românilor ardeleni?
Balázs Ablonczy: „Sincer să fiu, nu cred. În stabilirea graniţelor la faţa locului au prevalat interesele marilor puteri faţă de nevoile emancipării naţionale...
Aici incepe marsavia a 3-a si cea maxima.
Dar, inainte, trebuie ca sa explic intrebarea. A existat un fel de tribunal unde s-a judecat problema Ungariei - Romaniei in ce priveste Transilvania, daca nu ma insel, a fost in Paris, unde, in fata "marilor puteri", fiecare parte, romaneasca si ungureasca, isi prezenta cazul, ce anume vroia, drepturi, libertati etc. La fel ca in toate situatiile de acest caz, ungurii au comis-o, prezentand romanii ca pe o natie inferioara ce trebuie suprimata, de regula, scoasa afara din Transilvania, sau neinzestrata cu aceleasi drepturi ca toata lumea, ca ei, ungurii, de exemplu, care se auto-prezentau ca popor de nobili superiori, ce au tinut toata civilizatia si cultura acolo. Romanii au venit cu caciula de lana in mana si au declarat ca ei vor doar drepturi egale cu ceilalti, neinteresandu-i cine e seful. Si anume: scoli in limba lor platite de stat, drept de proprietate, de afaceri (sa deschida carciumi), de vot, de reprezentare in cercul politic etc, cum ar veni "lucruri normale".
Fara a mai bate mult apa in piua, intelegeti contrastul acesta prezentat unor francezi si britanici, oameni corecti, umanisti, care o ardeau pe atunci in liberte, fraternite et egalite. Ungurii, in naivitatea lor, chiar credeau ca daca improscau cu noroi pe romani si se prezentau europeni, aceste puteri le-ar fi tinut partea si ar fi facut "justitie". Au obtinut fix contrariul, repet, ca in toate conflictele de gen.
Astfel, pana in prezent, nationalistii unguri chiar cred ca "au prevalat interesele marilor puteri", cum ca marile puteri le-ar fi jucat o festa, ar fi dat dreptate romanilor dintr-un interes obscur, esoteric, neinteles de nimeni. Cand colo, nici vorba. Ungurii erau niste barbari mongolieni ce faceau pe niznaiul in fata europenilor, iar aia i-au pus la punct.
Intrebarea, asadar, tradusa, este aceasta: daca ungurii ar fi fost deschisi la negocieri, ar fi existat o posibilitate ca Transilvania sa ramana autonoma, sau chiar, incredibil, in interiorul Ungariei? Adica daca le-ar fi dat absolut tot ce isi doreau romanii, ce nu era mare lucru, doar o bucatica din putere, puteau continua sandramaua? Si, bineinteles, nu stim raspunsul, putem ipoteza pe marginea sa, asa ca pot sa spun asta: daca ungurii nu ar fi fost impotriva romanilor pe fata, s-ar fi putut ajunge la mult mai mult decat Transilvania o regiune stapanita de Bucuresti. In interiorul Ungariei, desigur ca nu, caci Balazs mentioneaza just un lucru: in acea epoca se facea tranzitia de la state multi-etnice la statul etnic. Si asta se intampla peste tot in lume, nu doar in Europa si nu doar in ce a fost Imperiul Habsburgic. Transilvania, majoritar romaneasca, a devenit tara romanilor, Slovacia a devenit tara slovacilor, Serbia tara sarbilor.
Doar ca istoricul nostru minteste: nu, nu a fost niciun interes al marilor puteri centrale - repet, destramarea imperiilor in state etnice s-a petrecut peste tot in lume in acea perioada, unele tari mai repede, altele mai incet, iar asta este un fenomen natural. Pe atunci a cazut si sclavia si colonialismul clasic. Pur si simplu nu mai era profitabil in era post-industriala sa ocupi sau sa domini pe altii. Nu mai are nevoie de oameni ca forta de munca, nu se mai lucra manual. Puterea era detinuta de cei care detineau tehnologia, si nu era nevoie de chiar atatia oameni sa o manuiasca si sa o surubareasca. La fel ca acum, puterea este detinuta de corporatii internationale care ne impun "cultura companiei" (a contra-rasismului si a contra-discriminarii) in toata lumea, basca si globalismul.
Dar prima parte din marsavie este aceasta: tineti minte ca a spus nu, Transilvania nu ar fi putut sa ramana Ungariei. Vom vedea mai jos cum se auto-contrazice.
...Cine ar fi vrut să se elibereze de sub dominaţia maghiară în Satu-Mare, oraş aflat la graniţă, cu o populaţie maghiară în proporţie de 92%? Elita politică românească din Ungaria era deja unită în voinţa de a alege Regatul României, respingând propunerile maghiare evident tardive, cum a fost şi sistemul cantonal propus de Jászi Oszkár (ministru al minorităților din octombrie 1918 până în ianuarie 1919, politician de stânga, cunoscut și pentru scrierile lui istorice).
Acest lucru este aceeasi problema cu cea a Targu Muresului descris mai sus. Or, degeaba ai un oras 100% maghiar, cand orasenii sunt in numar de 17,000, iar taranii dimprejurimi sunt toti romani, dar sunt intr-un numar de 170,000. Oricare dintre ei ar fi putut, de fapt asta s-a si intamplat, sa emigreze, cum spuneam, in era post-industriala, la oras, unde sa lucreze in uzine. Si ca sa dam un exemplu, fix pe acest oras, asta este populatia istorica a orasului, luata de pe wikipedia:
Iar daca va uitati atent la anul 1920, cand romanii au sarit brusc la 15.2% de la 6.2% cati erau in 1910, intelegeti si de ce: romanii (de la sate, caci toti erau tarani) au primit dreptul de a se muta la oras si a primi joburi, pe cand inainte erau scosi afara de jandarmul maghiar si nu ii angajau nimeni, pentru ca acum Transilvania era a Romaniei. In aceeasi ordine de idei, va puteti uita atent si la 1941, cand romanii au scazut la 6.6% de la 28.9% cati erau in 1930, pe cand numarul locuitorilor a ramas constant si nu a crescut odata cu emigrantii: ba un mic genocid, ba cateva deportari mai micute, niste colonisti din Ungaria de sud samd, din simplul motiv ca Transilvania era a Ungariei pe atunci. Practic, ungurii au scos familii intregi afara din oras - fix ceea ce vroiau sa faca in Targu Muresul anului 1990.
Insa, regula de baza ramane aceasta: demografia oraselor nu reprezinta nimic pentru epoca moderna; nu este un argument; orasele de acum 150 de ani nu mai sunt comparative cu orasele din ziua de azi. Uzinele, industria, migratia oamenilor de la tara la oras - toate acestea le-au schimbat complet fata. Nu poti sa spui ca daca acum 100 de ani Targu-Muresul era maghiar doar pentru ca avea 17,000 trebuie sa fie al ungurilor si in prezent, cand are 170,000 de locuitori, jumatate romani! Satu Mare, iarasi, nu poate reprezenta un argument in trasarea granitelor.
Caci granitele, cum s-au trasat? Pe baza intereselor? Daca ii dai unui copil de 12 ani sa traseze granitele dintre tari, aratandu-i compozitia etnica a lor, pe culori, asa cum e harta de mai jos, cum ar fi iesit desenul oare?
Pai, ar fi iesit la fel.
Si ca sa raspund la intrebarea, cine ar fi dorit eliberarea Satului Mare, pai, nimeni. Lucrul s-a facut natural, asa cum se face globalizarea in ziua de azi, s-au cum s-a abolit sclavia in contextul industrializarii, nefortata de nimeni, neartificial, neimpusa de nimeni pe baza unor interese obscure, ci eventul o minoritate primitiva ar fi primit niste palmi ca sa dea mana libera la angajari de imigranti, in spiritul capitalist.
Mi-este greu să-mi închipui că o regiune locuită preponderent de naţionalităţi (fie vorba de Transilvania sau alt teritoriu) să fi putut rămâne pe termen lung în interiorul Regatului Ungariei, dar faptul că o treime dintr-o comunitate lingvistică de zece milioane (cea maghiară) a ajuns pe teritoriul altei ţări, poate fi considerată o „restabilire a adevărului istoric” pe termen scurt, dar nu este nici echitabil, şi nici acceptabil”.
asta si urmatoarea:
Europa Liberă: A fost, într-adevăr, Tratatul de Trianon o traumă pentru maghiari?
Balázs Ablonczy: „Despre acest lucru se discută în cadrul istoriei maghiare şi, în sens mai larg, în cadrul sociologiei, unii vorbesc mai degrabă despre nevroză şi evită rebiologizarea istoriei. Un lucru este cert: Trianonul este foarte prezent în gândirea publică maghiară, în timp ce amintirea lui păleşte şi cunoştinţele obiective sunt relativ puţine. În acelaşi timp, aproximativ 28-30% dintre locuitorii Ungariei de astăzi au ascendenţi proveniţi din teritoriile rupte din Ungaria. Cercurile lor, dar şi alte cercuri prezintă o sensibilitate crescută în ce priveşte această temă”.
care spune un adevar trist pentru unguri. Da, cand s-a destramat imperiul ungurii rasfirati s-au mai strans oleaca in cercul lor mai mic, si-au lasat casele, amintirile si au plecat. Pe de alta parte, asta efectul unei inaintari progresiste coloniale: muti un sat, doua, langa satele de romani, ca sa le echilibrezi, sa maghiarizezi zona, mai maghiarizezi cu bataia si pe altii, ca sa faci Ungaria Mare, Regatul Maxim, Absolut, cat mai mare. Merge treaba, cum sa nu, dar atunci cand iti vine ospatarul cu nota de plata, trebuie sa si platesti.
Si aici este cheia intregii tarasenii: caci toti, nationalisti sau nu, istorici sau nu, inclusiv Balazs, stie, undeva in subconstient, in interiorul sau, ca ungurii s-au intins mai mult decat le era paturica. Nimeni nu o spune pe sleau pentru ca nu poate sa o exprime coerent; insa, ca efect, se vorbeste de istorie ca si cum ar fi facut un fel de dreptate, au fost pusi ungurii la locul lor. Inclusiv Balazs spune asta: restabilire a adevarului istoric, chiar daca nu este "echitabil" sau "acceptabil", insa nu isi da seama ca spune asta implicit la faptul ca ungurii dorisera prea mult pamant, mult prea mult, si al altora. Nici macar nu este comportamentul lor original, asta este ceea ce au vazut si au incercat sa imite de la austrieci, doar ca... lipsea spiritul administrativ, pro multi etnic si echitabil/obiectiv.
In ce priveste oamenii de rand, evident ca ei au suferit; ca asta este echitabil sau acceptabil este de discutat, caci maghiarii, ca si romanii, tot oameni sunt si ei. Ca ar fi vrut lucrurile sa mearga bine, asta e una, dar ca au iesit prost, asta e alta.
Europa Liberă: Ce s-ar fi întâmplat dacă liderii maghiari care au negociat la Trianon n-ar fi semnat tratatul, așa cum s-au și gândit să facă inițial?
Balázs Ablonczy: „Probabil că după prăbuşirea aprovizionării publice, apoi a politicului, ar fi fost nevoiţi să îl semneze în condiţii şi mai nefavorabile – eventual un guvern de o altă coloratură politică. Şi, eventual, statele vecine ar fi anexat şi alte teritorii”.
Adevarat spus. Ungaria era infranta, era pusa pe butuci, si, nu numai atat, trebuia pedepsita, domina un sentiment de revansare impotriva ungurilor a multor etnii si puteri europene din acea vreme. Nu mai aveai ce sa faci. Visul s-a incheiat, atrocitatile s-au comis, nota de plata a sosit. Vrei, nu vrei, o iei.
Europa Liberă: La 1918 era o atmosferă de normalitate, dacă nu chiar de amiciție între români și maghiari? Altfel cum s-ar explica faptul că pentru Adunarea de la Alba Iulia de la 1 decembrie, autoritățile de la Budapesta le-au pus românilor trenuri la dispoziție?
Balázs Ablonczy: „Acest lucru se poate explica prin politica lui Jászi privind naţionalităţile, precum şi prin generozitatea guvernului maghiar. Dar aceeaşi atitudine a avut-o şi episcopul romano-catolic al Transilvaniei, Majláth Gusztáv Károly, care i-a primit în palatul propriu pe prelaţii greco-catolici sosiţi la adunare, iar oraşul aflat încă sub conducere maghiară şi-a deschis şcolile şi instituţiile pentru a caza delegaţiile. Nu a fost un semn neapărat al „prieteniei”, ci din complezenţă, din optimism şi poate şi din naivitate”.
Balazs uita sa ne explice aici ceva de genul: "nu toti ungurii sunt la fel". Si daca majoritatea era intoleranta si xenofoba, mai erau si unii lideri politici care vroiau sa capete capital politic si de la romani. Ca erau perversi, nu se stie, poate ca erau intr-adevar inspre bine, or fi avand vreo nevasta romanca sau vreun bunic roman, foarte probabil asta. Nu a fost din complezenta, nu a fost din optimism si, desigur, nu a fost din naivitate, sau nu doar din naivitate. Existau si pe atunci familii mixte, erau gospodari in bune relatii, oamenii erau oameni. In ce priveste exemplul dat, este complet gresit: acolo este vorba de o ramura bisericeasca catolica care a primit si gazduit membri altei ramure bisericesti catolice. Intr-ajutorarea era majoritar sub identitatea religioasa, nu sub identitatea etnica. Alta mancare de peste. Adica daca nici catolicii nu se ajuta intre ei, atunci cine se mai ajuta?
Intrebarea ramane fara raspuns adecvat. Si daca m-as chinui si as cerceta problema, as fi gasit raspunsul, insa, desigur, nu este unul pueril ca al stimabilului: a fost din "optimism" si din "naivitate". Ca si cum nu ar fi fost vreun interes sau chiar un defect accidental, de pilda, autoritatile din Budapesta aveau o alta parere despre romani decat maghiarii locali, ei credeau ca pot fi convinsi sa ii voteze pe ei, un fel de "va dam cetatenie ca sa ne votati in alegeri" al timpului nostru, un mic detaliu fiind ca cetatenia este alta. O spaga, o promisiune, eventual.
Europa Liberă: Care au fost cauzele care au accentuat neînțelegerile dintre români și maghiari? E vina politicienilor?
Balázs Ablonczy: „Este uşor să dai vina numai pe politicieni. Nu ştiu dacă există în general neînţelegeri între maghiari şi români. Există multă lipsă de încredere şi multe preconcepţii, susţinute de unele experienţe istorice”.
Europa Liberă: Cât de mult a contat în ecuația Trianonului această Adunare populară de la Alba Iulia?
Balázs Ablonczy: „Purta un mesaj puternic în primul rând pentru lumea exterioară, pentru Bucureşti, precum şi faptul că politicienii români din Transilvania sunt de partea unirii. Asupra trasării graniţelor, cred că a avut o influenţă mai mică. Armata regală românească avansase încă până la Budapesta şi Győr pentru a desăvârşi dreptul de autodeterminare al românilor din Transilvania”.
Nimic nelalocul sau aici, insa Balazs recunoaste: "multe preconceptii, sustinute de unele experiente istorice". Intrebarea mea ar fi daca s-ar mai putea fi denumite preconceptii daca au sustinere istorica? Caci, preconceptia, in definitia ei, este o prejudecata, este o opinie catalogata a fi usor gresita. Dar daca este argumentata? Mai este loc de greseala? Cum s-ar numi o preconceptie confirmata? Intelepciune? Concluzie? Observatie? Nu stiu... Dar eu, bazat pe vasta mea experienta cu istoricii maghiari, automat am o preconceptie cum ca ar minti.
In ce priveste Trianonul, stimabilul o zice bine, dar iarasi nu cu cuvintele bune: Trianonul nu a avut o influenta foarte mare asupra granitelor; demografia, covarsitor romaneasca, a avut influenta absoluta. Ca romanii nu au scapat un prilej de a inainta cu armata pana la Budapesta, in contextul in care Ungaria era ingenunchiata dupa razboi si batuta de toti, nu prea conteaza nici asta. Chiar fara inaintarea aceea, chiar fara Trianon, Ungaria Mare s-ar fi risipit in tarisoare, caci asta este fenomenul natural al imperiilor multi-etnice. Fara Trianon, fara armate, fara chiar razboaie. Ca sa va reamintesc ca Romania si-a castigat independenta de la turci fara... lupta. Kogalniceanu a spus ca suntem liberi... si atat. Turcii nu au mai zis nimic. Pur si simplu nu mai era profitabil sa tii o tara sub dominatie. Lumea intrase in alta era.
Europa Liberă: O Adunare maghiară similară a avut loc la Cluj, unde s-au strâns 50.000 de persoane, ce-ar fi putut rezolva această întrunire?
Balázs Ablonczy: „Acolo participanţii au declarat că Transilvania ar dori să rămână parte a Ungariei, dar nu a avut efect nici la Paris şi nici în altă parte. Altfel s-ar fi pus problema dacă armata maghiară ar fi reocupat Transilvania şi ar fi păstrat-o: astăzi ne-am fi referit la acea adunare precum românii la Alba Iulia.”
Aici este vorba de marsavia maxima de care vorbeam:
- prima data, recunoaste fix ce am zis eu si ce omisese inainte: ca ungurii, absolut peste tot in istorie, s-au declarat anti-romani, ca Transilvania nu are cum sa fie autonoma, caci apartine, desigur, Ungariei Mari, ca nu este loc de negocieri si discutii, iar romanii sa faca bine sa o stearga; pot sa merg si un pas inainte si sa re-mentionez de ce aceasta adunare a maghiarilor nu a avut efect nici la Paris si nici in alta parte: europenii s-au lamurit cu barbarismul ungurilor si toti, aproape toate natiile mici, aveau sentimentul obligativitatii pedepsirii Ungariei. Nu poti ca sa fii tu un talhar, sa furi si sa fii judecat, iar apoi, dupa 2 saptamani, sa organizezi propriul tau tribunal unde sa declari ca esti nevinovat. Nimeni nu te crede; nimeni nu te baga in seama; toata lumea te uraste. Esti un fel de Dragnea sau Ponta si lumea se asteapta sa pleci, tot ce spui continua sa te descalifice si mai tare.
- a doua, cand minte cu nerusinare: inainte domnul ne spunea ca Transilvania nu avea cum sa nu ramana a Romaniei, iar acum bagatelizeaza evenimentul ca pe ceva accidental, ca pe o nimica toata: daca armata maghiara ar fi... nici vorba. Repet: trasarea granitelor s-a facut pe considerente demografice. Indiferent daca armata romana ar fi inaintat sau nu, sau cea maghiara ar fi ripostat, cata mai era, nu mai conta. Tarile au devenit uni-etnice, peste tot, si nu doar in Europa. O vale locuita de romani a devenit Romania. Pana si Secuimea, un tinut nu chiar inteles de ce apartinea a Romaniei, a fost declarat ca o regiune autonoma in inceputurile comunismului romanesc. Adica cum sa fie pamantul acela Romania daca nu este locuit de romani? Haide ca este o "regiune", adica ceva diferit de Romania, statut special, si haide sa fie si autonoma, sa se guverneze ei cum o sti, pana cand ne vom extinde si la ei cu comunismul. In plus, uita din nou: Ungaria trebuia sa fie pedepsita. Toata lumea se asteapta la acest lucru; nu exista asa ceva, daca armata maghiara ar fi inaintat. Pai nu ar fi inaintat. Ca era de mult batuta mar, tocmai pentru ca inaintase inainte. Afirmatia este echivalenta cu "daca nu m-ai fi batut te-as fi batut", un non-sens de frustrat.
Mai incolo, in interviu, multe lucruri sunt deja dezbatute si lamurite de mine aici si nu are rost ca sa le reiau. Motivul unei istorii agreate de ambele parti, discutia intre cele doua parti etc - sunt solutionate de mine mai sus, din pacate, singura solutia viabila: platirea unui contractor strain, o firma terta, in regim capitalist, care nu tine seama de durerile si doliile natiunilor mici si calca peste ele cu ratiunea si raceala unei discipline adecvate.
Europa Liberă: Ținutul Secuiesc este acum mărul discordiei dintre România și Ungaria. Ce-ar putea învăța din istorie cele două părți?
Balázs Ablonczy: „Că mulţi au încercat să-i facă pe secui dispăruţi, dar nimănui nu i-a reuşit.”
Un lucru ilar este asta mai sus, un truism, o afirmatie venita din strafundurile fiintei umane, un avertisment patriotic, ce ne ridica parul de mana. Secuii, aceasta forta formidabila a naturii, ce a strabatut veacurile, infruntandu-i pe toti...
E aproape de neinteles cum de nu si-au facut ei o tara, in pofida Ungariei si Romaniei, daca sunt atat de breji... Adica, de ce se lasa angajati ca mercenari de Mihai Viteazu pe vremuri si folositi ca o masa de votanti pentru Orban ca acum? De ce nu fac ei armata lor si aleg un Orban local al lor? Adica e vorba de niste oameni ce de-abia au reusit sa construiasca 2-3 orase, pe banii aluia ce i-a aburit sa vina cu satra aici, ca sa apere granita exterioara a Ungariei Mari, restul e doar o populatie rurala ce nu stie prea multe.
Secuii
sunt pentru unguri ca basarabenii pentru romani. Un fel de romani, dar
parca nu sunt romani. Vorbesc aceeasi limba, se trag din aceeasi
radacina, dar ei se ofenseaza daca ii denumesti romani, ei sunt
"moldovani" si vorbesc "moldoveneasca". Si au activitati hazlii ca
nespalatul, nemunca si bautul de spirtoase, apoi baterea nevestei si
aburirea fetei vecinului cu 20 de ani mai tanara. La modul general o fata de 12-13-14 ani este dezvirginata de un barbat de 35 de ani. Iar daca mergi prin vizita, te ataca ca niste bravi eroi: evitandu-ti sa-ti dea paine sub pretextul necunoasterii limbii. Daca un englez s-ar fi dus in Irlanda intr-un bar ar fi iesit batut de acolo, direct in targa de la Salvare, n-am ce zice, brava irlandezilor, au sange in ei. Dar gainarii astia ce umbla cu brisca la ei tot timpul, de se cred vikingi, ce fac? Cum iti dau omorul? Ridica un steag negru de 1 Decembrie si 2-3 drapele unguresti, nici macar pe alea ale Secuimii, caci stiu ca alea nu jignesc pe nimeni, iar apoi platesc amenzile.
Secuii sunt disparuti, nu exista "etnia secuiasca", exista niste familii diverse acolo reunite sub o cultura xenofoba care isi taie singura craca de sub picioare, literalmente, furand din padure lemne, furandu-se unul pe celalalt, in timp ce tineretul le pleaca in munci agricole in lume, intocmai ca moldovenii nostri.
Secuii sunt disparuti, de mult timp inca, de fapt, nici nu au cum sa fie disparuti daca nici macar nu au existat ca popor. Ce inseamna un popor, marca lui Dan Alexe? O populatie cu o limba (dialect) si cu o armata. Astea doua lucruri definesc poporul, fundamentul unei tari, unui stat. Secuii nu au avut istoric niciuna! Nu au avut dialect, caci ei vorbesc maghiara cu vreo cateva cuvinte imprumutate de la romani. Ceangaii chiar ei vorbesc un dialect adevarat, nu secuii! Nu au avut armata, ci au preferat sa merceraneasca sub Mihai Viteazu sau sub Bathory, cine marca banul, la fel cum romanii, un ne-popor istoric, merceraneau istoric pe la habsburgi, iar acum, recent, in Legiunea Franceza sau in armata Americana.
Europa Liberă: Care sunt cauzele profunde ale politicii revizioniste, naționaliste și antisemite duse de Ungaria în perioada interbelică?
Balázs Ablonczy: „Acest aspect necesită explicaţii mai ample. Pe scurt: există în mod evident un demers de construire a naţiunii profund vătămate şi distruse până în temelii, nedreptatea tratatului de pace şi falimentul politic al sistemelor de stânga de la sfârşitul războiului”.
Aici Europa Libera il ia pe istoricul nostru peste picior: caci nu este mai usor de prezentat ca Ungaria intiatoare de genociduri impotriva romanilor si evreilor cand si-a recapatat puterea, dupa ce l-a chemat in sprijin pe fratele mai mare, Germania nazista. Este o lovitura sub centura la care Balazs raspunde onorabil: da, incercam sa ne reparam, eram profund loviti, am dat si noi inapoi. Dar, totusi, omite sa spuna ca natiunea era "vatamata" tocmai ca a savarsit o infractiune initiala. Nu ai cum sa povestesti pe scurt sua pe lung capitolul interbelic, si nu intr-un mod favorabil ungurilor, dar, mai ales, ceea ce e mai tragic, favorabil culturii maghiare, care nu se poate separa, sa zicem, de alti unguri care ar fi sovini si rai, ca o parte pozitiva dintr-un ansamblu mai complex. Din nenorocire, ungurii au apasat pedala pe viteza la maxim in trenul extremismului pana ce s-au imburdat cu totul, si asta de mai multe ori. Iar la sfarsit, ei credeau ca o sa fie tratati ca eroi si de-ai lor, de catre europeni, pentru asta.
Europa Liberă: În ultima lui carte, Lucian Boia vorbește la viitor despre federalizare și autonomia în legătură cu Transilvania. Cum vedeți lucrurile?
Balázs Ablonczy: „Încă nu am citit cartea. În general consider salutară autonomia sau federalizarea, ca toate soluţiile care duc mai aproape deciziile de populaţia autohtonă...
Autonomie, boala maghiarului ce se da lovit intotdeauna, autonomie, acest balsam sufletesc si formula magica care rezolva toate problemele, inclusiv sarakia, nespalarea, sinuciderile si alcoolul din Secuime, mai ales in aceasta Uniune Europeana de unde facem parte. Autonomie inseamna o izolare, si mai accentuata de pana acum, si mai acerba. Nu exista niciun stat sau zona care ar fi profitat pe urma izolarii, iar imperiile toate au crescut datorita relationarii comerciale dintre oameni.
Autonomie.
Federalizare.
Secuime.
Asta pe fundalul unor sateni ce se aduna in numele tatalui ceresc, spun Tatal nostru, iar apoi gonesc cu furca si securea pe doi sengalezi veniti la munca, aganajati tot de un secui, in secolul curent. A unor oameni ce nu au iesit vreodata din judetul lor sub auspiciile fricii, n-au vazut alti oameni, n-au vorbit cu alti oameni in viata lor.
Adevarul este ca autonomia nu tine de foame si este echivalenta ajutorului social promis de PSD, o scamatorie cu care poti manipula oamenii. Nu functioneaza, nu a functionat niciodata, ajutorul ala social e doar temporar si doar cativa banuti, nu un salariu adevarat, iar apoi tot sarak si somer esti. Ce e nevoie acolo este acelasi lucru ca in Romania, per general: oameni onesti si inteligenti sa conduca tara sau primaria, un sistem meritocratic, daca muncesti si esti cinstit sa prosperi, oamenii sa nu mai minta, fure, sa faca coruptii si nepotisme si sa isi faca treaba cu care au fost insarcinati cu cea mai buna intentie de care pot sa dea dovada. Si sa inchizi televizorul.
Care e concluzia? sau ce mai este de zis? Haide sa incerc si eu un truism ca al istoricului: din momentul in care ungurul si romanul iese afara din satul sau natal, calatoreste putin prin lume, are habar cum este si pe la altii, atunci isi da seama ca, de fapt, sunt aproape acelasi popor, iar problemele noastre nu sunt cele mici, de a cui e Transilvania, ci mult, mult mai mari. Nu este ungurul versus romanul, ci este Europa, civilizatia europeana, versus maimutele amazoniene, africane, indiene si chineze, care, demografic, scufunda covarsitor tot ce exista civilizatie si tehnologie in prezent, intocmai cum taranii romani inecau demografic orasele pur maghiare. O sa fie mai bine? Pai, merg lucrurile bine in Romania? Eu scriu acum de undeva din America. Normal ca nu. Maghiarii si-au ratat sansa sa administreze treburile. Foarte probabil ca nu sunt nici macar in stare.
Oh, Trianonul planetar nici macar nu a inceput bine. A inceput, asa, incet, incet, cu migratia ciorilor si ciorilor de nisip in Europa, nestavilita migratie, cumpararea de catre chinezi a unui presedinte american si scaparea cioroilor criminali din SUA si Africa de Sud de justitie, dar inca ce e rau nici macar nu a sosit. Puneti vinul la rece, pregati paharele. Europeni suntem toti, dar nu vreti sa intelegeti pana cand nu ne sparge casa si trebuie sa ne petrecem ultimele clipe in beci impreuna. Singurul lucru ce ne mai tine impreuna, Transilvania, este fix ceea ce ne separa.
Hai siktir!
